26 ianuarie 2015

Picojurnal

Dacă jurnălim un pic... e Picojurnal! 
Pentru azi: duminica 25 ianuarie, ora 23:30

Săptămâna ce trecu...
Nimic spectaculos... in afara faptului ca am refuzat o ofertă de job. 

Am căutat și scos la lumină covorașele țesute de mama mea. Mare parte din ele erau puse la păstrare în așteptarea zilei când își vor gasi cu toatele locul prin casă. Pe unele le-au dibuit pârdalnicele de molii, nu pe toate, dar tare m-am mai necajit :(
Le-am spălat,  le-am uscat, le-am rulat și le-am vârât  în sac de plastic în care am aruncat levănțică. Mai mult nu știu ce as putea face.  Dacă știe cineva... 


Câtorva însă le-am găsit loc prin casă, spre exemplu drăguțul de mai jos șade fain frumos lângă patul meu. Dimineața când mă trezesc stau puțin pe marginea patului, cu tălpile goale pe covoraș  și cu capul în mâini.  Și în momentul ăla studiez modelul covorașului și nu înțeleg cum a fost posibil sa iasă atât de perfect. Fără  nicio schiță, fără vreun instrument de măsură. Rigla mamei era cel mai adesea o filă de caiet de matematică. Acum mi se pare incredibil... 

 
Ieri... 
Am reusit să termin genia prietenei. Prietena mea nu știe sa coasă de mână dar face adevărate minuni cu mașina de cusut. Eu, deși am mașină de cusut sunt anti-talent la croit hăinuțe, și atunci ce ne-am gândit noi? De ce să nu poarte prietena mea iișoare cusute de mine iar eu (sau fetele mele) hăinuțe făcute de ea? Nu e fain așa ? Eu zic că da. Trocul să trăiască! ☺


Azi...
Am fost la o sindrofie în afara localității,  la Crama Seciu. 
Crama asta e în vârful unui deal și când am plecat de acasă îmi pusesem speranțele în niște poze grozave. Dar pe ceața asta... 




Ce să zic de petrecere? A fost multă multă lume,  mai multă decât ma așteptam,  dar a fost simpatic. 

Când am plecat de la petrecere ningea cu niște fulgi mari mari, se puseseră vreo doi centimetri de zăpadă pe mașina,  dar până am ajuns noi acasă zăpada s-a transformat în ploaie,  bleah! 

Vreau să  împărtășesc... 
Un citat
"Singurii ochi frumoși sunt aceia care  te privesc cu tandrețe" 
Coco Chanel

Să aveți o săptămână cu ochi frumoși dară! 


14 comentarii:

  1. covorasul e splendid, un altfel de camp cu flori iar culoarea iei e grozava, imi place mult...
    buna intelegerea cu prietena ta, toata lumea castiga! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă mi-ar fi casa mai libera de mobila și covoare as impanzi-o cu astfel de câmpuri de flori, că dacă tot exista... Momentan însă trebuie să văd cum le păstrez mai în siguranță.
      Culoarea iisoarei îmi place și mie mult. Trebuie să-mi fac și mie una, sigur s-ar asorta cu ochii mei cenușii care bat oarecum în verde când ma îmbrac în verde ☺

      Ștergere
  2. Bunica mea mai punea si frunze de tutun in covoarele si cuversturile pe care le pastra "de zestre" si nu le folosea in casa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. As încerca și eu de-as ști de unde sa iau frunze de tutun. Mulțumesc pentru sfat!

      Ștergere
  3. Eu stiam ca si ramurile de busuioc tin daunatorii departe. In valul de panza de casa femeile puneau.
    Stiu ca in general avem tendinta ca astfel de comori sa le pastram ferite de pericole, la dos, dar din cand in cand este bine sa le folosim, sa ne bucuram de ele asa cum le este rostul. Ce loc mai bun puteai gasi pentru asa lucru pretios decat langa pat ca sa fie primul lucru ce il vezi in fiecare dimineata?
    Mereu am fost adepta folosirii tacamurilor cele mai bune si a veselei deosebite , nu pusa pe post de bibelou. Multi le pastreaza si nu ajung sa se bucure de ele vreodata. Nu-i pacat? Sau sa foloseasca lucruri pretioase numai pentru musafiri... Pai noi ce avem? Macar din cand in cand...:)
    Ma iarta ca m-am abatut de la subiect!
    De cate ori vad la tine asa o frumusete ma rusinez tare... A mea e in cutie si asteapta sa o cos, iar materialul pentru celelalte e in dulap... E foarte frumoasa genia! Sa o poarte sanatoasa prietena ta si sa faca pentru fete lucrusoare cat mai faine. Totusi ar trebui sa iti faci curaj si sa incerci a croi cate ceva. Vei fi surprinsa cat de simplu este daca ai un tipar bun. Cauta revista Burda. Au tipare faine.
    Gata! Io-te cat m-am intins! Va pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Deci și busuioc... am notat.
      Catrinel, sa nu crezi ca le am pe toate dosite, am și prin casa, dar de le-aș "afișa" pe toate, mi-ar arata casa ca un talcioc. Eu le vedeam puse asa într-o cabanuta cu pereți albi, mobila minimala din lemn natur cu străchini și ulcele de lut pe la bucătărie....dar toate astea par sa fie un vis frumos. Pană una alta nu-mi rămâne decât sa le mai rotesc, mai scot din sac unele noi ca sa le înlocuiesc pe cele purtate.
      Despre cusătură eu ți-am zis să nu-ți mai faci atâtea probleme. Știi ca și eu am avut o perioada când am ascuns pânze, ațe, ace... Acuma le-a sosit vremea probabil, de le-am scos. De fapt vreau sa îmi mai cos și mie una și cum nu pot sa cos pentru mine pana nu achit toate datoriile ma grabesc sa le achit. Dar nu știu când mi-o veni rândul, fetele bineînțeles sunt înaintea mea pe lista și-n plus am și niște cereri, la care încă ma gândesc ce răspuns sa dau. Dar pana în vara lui 2016 sigur fac și pentru mine ☺

      Ștergere
  4. Draga mea, pentru ca sunt posesoarea unor mai multe covoare/carpete/traverse persane, lucrate manual, din lana, iti spun sa nu pui frunze de tutun cum am citit mai sus. Atrag un neam de paianjen. Eu am pus in ale mele lavanda si am rasucit covoarele cu foi intregi de ziar, in interior. Se pare ca tusul alunga molia. Deocamdata, ale mele sunt ok. Ziarele si lavanda se schimba la sase luni. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc mult, Cristina! Lavanda mai am, ziare se găsesc, dar o fi vreo problema ca stau în sac de plastic? Se pare totuși ca plasticul nu a împiedicat moliile sa ajungă la covorașe, era ciuruit sacul pe care l-am desfăcut săptămână trecută, iar mie îmi venea să-mi dau palme ca nu am verificat mai din timp.

    RăspundețiȘtergere
  6. lucrurile ce au iesit din mainile mamei tale sunt adevarate bijuterii, am mai spsu si nu-i pacat sa repet. Aprecierile noastre sa ajunga pâna în ceruri, la dânsa!
    Despre mânutele tale... sunt la fel de impresionata de câte ori ne arati ce cosi! mare talent si rabdare ai! Frumoasa ia în culoare turquoise!
    Buna idee sa va ajutati una pe alta - altfel, la ce sunt bune prieteniile?!
    La noi a nins duminica, dar nu mult. Acum sunt trei grade cu plus si a iesit soarele, probabil ca zapada se va topi de tot... Iarna asta nu am avut înca zapada asa cum imi doresc eu! Dar mai astept... pâna la 1 martie :)
    pup. Un start bun în noua saptamâna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Carmen, mie îmi pare rău că nu am știut sa apreciez talentul mamei mele încă din vremea când trăia. Mie mi se părea că toate mamele sunt precum a mea, talentate și inventive și descurcăreți. Știi la ce mai era ea super-talentata? La gătit! Făcea niște mâncăruri extraordinare din ingrediente deloc spectaculoase. Experimenta tot timpul, am mâncat zacusca de pătlagele, de morcov, de fasole, dulceață de soc, vin de mere și încă nu-mi vin încă acum toate în minte. Eu asa credeam ca sunt toate mamele. Ei, când m-am făcut mare și am mai cunoscut și eu lume, mi-am dat seama ca nu e chiar asa.
      Mare adevăr ai grăit când ai zis "altfel, la ce sunt bune prieteniile? " Și eu gândesc la fel.
      La noi a fost o bucata "babana" de iarnă, dar tot mai vreau, eu nu pot sa concep iarna fără zăpadă, cred ca as muri de dorul zăpezii de m-aș muta pe undeva la Ecuator. Dar, bine, nu-i niciun pericol...
      Te îmbrățișez, draga Carmen!

      Ștergere
  7. Draga Ina, nu stiu ce-mi place mai mult la postarea ta de azi: covorasele, ia verde sau citatul! :) Ioana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ioana draga, nu-i bai, important e ca ti-a placut ceva... :)
      Zi faina sa ai!

      Ștergere
  8. Mie îmi place jurnalul. Toate cele sînt de admirat, dar mie îmi place cum ne prezinți lucrurile. Bravo!

    RăspundețiȘtergere