Deși Maria a plecat azi cu prietenele ei la munte, se pare că numărul fetelor din casa asta se vrea constant. Cel puțin azi. Maria a plecat, dar am avut o invitată, nu la ceai, nu la cafea, nu la prăjitură, ci la ... stai să vezi...
Nu știu ce a vorbit Ioana ieri cu o prietenă la telefon, uscător că mă sună grăbită nevoie mare:
- Mami, pot s-o invit mâine pe M la sarmale?
Eu, fudulă de urechi, am crezut că n-aud bine:
- La ce!?
- La sarmaaaale...
- Da, sigur că poți. Dar de care i-ai zis?
- Păi nu i-am zis, că am vrut să te întreb întâi pe tine.
- De fapt nu contează, că mai avem din ambele feluri.
- Bine, mersi, hai că acuma o sun. Pa!
Deci am avut invitată la sarmale, o domnișoară extrem de drăguță și delicată și politicoasă. Atât de politicoasă că am rugat-o să nu îmi mai mulțumească atât de des, să păstreze un "mulțumesc" mare pentru la sfârșit. Ți-ai găsit, știi cum e, "năravul" din fire n-are lecuire. (Glumesc, te unge la suflet să (mai) întâlnești copii din ăștia).
După masă au ieșit afară cu foile, creioanele, echerele, și si-au făcut tema la nu știu ce specialitate. Și a fost mai mare dragul să le văd concentrate deasupra planșelor lor dar și să le aud râzând.
A fost o zi grozavă! Nu doar din cauza vremii, splendidă de altfel, soare, cer albastru... tot tacâmul, dar și din cauza "vrăbiuțelor" desenatoare care mi-au "ciripit" toată ziua prin preajmă. (Stiu, nu "din cauza" ci "datorită".)
M-am simțit foarte bine în preajma lor și m-am bucurat, recunosc, și pentru că le-a plăcut măncarea mea. Ăsta e defectul meu, ce să-i faci...
Odată m-a întrebat omu' cum se face că mă vait cu șapte guri că nu îmi place să gătesc și totuși gătesc foarte des si foarte bine (el a zis asta, nu io :))? Păi io vânez like-uri, am răspuns aproape fără să gândesc. Și ne-a bușit râsul pe amândoi. La mâncare, măăăi, nu la altceva.
Odată m-a întrebat omu' cum se face că mă vait cu șapte guri că nu îmi place să gătesc și totuși gătesc foarte des si foarte bine (el a zis asta, nu io :))? Păi io vânez like-uri, am răspuns aproape fără să gândesc. Și ne-a bușit râsul pe amândoi. La mâncare, măăăi, nu la altceva.
Deci azi am mai împușcat un like, tre' să-l trec în carnețel. Și de ce să nu mă laud, nu doar pentru mâncare. Abia a plecat invitata noastră și la îmbrățișarea de "la revedere" mi-a spus că sunt o persoană minunată.
Aaaaa!!!! Și tu, draga mea, și tu!
Aaaaa!!!! Și tu, draga mea, și tu!
Pentru cine nu si-a dat seama inca, astea sunt crampeie de fericire! La cat mai multe, draga Ina!
RăspundețiȘtergereD-asta m-am reapucat de scris, nu mai vreau sa le las sa se piardă crâmpeiele astea de fericire.
Ștergere