Schimbam tactica

Caldurile astea nu prea ma plac. Nici eu pe ele !!! Nu ma simt prea grozav pe vremurile astea caniculare, incepe sa-mi fie dor de iarna. Nici frigul nu-l suport prea grozav. Stiu, sunt Canuta om sucit, sau... altceva, tot sucit. Daca iarna cand e frig ma retrag in coltisorul meu calduros si lucrez fara probleme, pe caldurile astea ingrozitoare nu pot sa misc mai nimic.

Ieri toata ziua am facut miscari de trupe, mi-am mutat cartierul general din biroul meu extraluminos,

devenit de-acum si extracalduros, la sufrageria cea racoroasa. E ceva mai bine acolo numai ca mie-mi place lumina naturala si acum am parte de o lumina cam... intunecoasa.

Asta a fost introducerea. Am mai scris eu aici despre vise de avertizare. Mi-e greu sa scriu despre ele pentru ca nici eu nu cred 100% ca exista asa ceva, mai degraba coincidente uluitoare, dar cand ti se intampla de mai mult de trei ori parca incepi sa-ti pui intrebari. Zilele astea m-am hotarat sa schimb tactica. Daca pana acum, cand aveam un vis nu-l bagam in seama, sau ziceam ca ar fi mai bine sa-l tin pentru mine, sa nu cobesc, sa nu se intample exact ce-am visat, ei, de-acum o sa fac taman invers. Adica de ce sa nu povestim? Povestim, ca poate asa se reduc sansele sa se si intample ce-am visat. Ca daca as visa numerele la loto si le-as mai spune altor zece persoane eu cred ca sansele ca acele numere sa iasa s-ar diminuat rau de tot, nu?

Si acum, ultimul vis care m-a pus pe ganduri. Visam ca dormeam intr-un pat imens in care era toata familia, adica chiar toata. Eu m-am trezit (in vis) si am observat ca tata statea chiar pe margine si mai avea doar un strop pana sa cada si l-am prins de haine si am incercat sa-i trezesc si pe ceilalti sa se dea mai incolo sa-i faca loc lui tata. Frate-miu s-a ridicat putin, s-a uitat la noi si s-a culcat la loc. Eu nu mai puteam sa-l tin pe tata, dar daca i-as fi dat drumul sigur ar fi cazut si cand m-am uitat sa vad pe ce ar fi cazut am inmarmurit, nu eram intr-un pat ci pe un nor si ar fi cazut de la mare inaltime. Atunci am inceput sa strig dupa ajutor, dar toata familia mea dormea somn adanc nu ma auzea nimeni. Acum eu plangeam, "daca nu ma ajutati o sa cada tata", si nu stiu cum s-a facut ca ne-am schimbat locurile, acum el statea pe nor si eu eram oarecum agatata de hainele lui dar complet in afara norului, el dormind in continuare. Pe mine nu ma tragea nimeni in sus, toti dormeau. M-am trezit inainte de a vedea daca am cazut sau m-a tras cineva inapoi pe nor si primul meu gand a fost: anul asta, eu sau tata...

Pfiuuu, am scris, ca sa scap de obsesie.

Poate maine o sa povestesc un vis al meu care a doua zi s-a intamplat aproape identic, si nu e vorba de cel cu accidentul pe care deja vi l-am povestit.