Imi cos singură o IE - Tutorial, cum croiesc

Bine ați venit la șezătoare! Dacă vă aflați aici înseamnă că v-ați hotărât să vă coaseți o ie cu propriile mânuțe. Faină treabă! Aveți admirația și sprijinul meu. Eu o să cos o ie cu mânecă scurtă, de mici dimensiuni, ca pentru o fetita de trei-patru anisori (ca să nu dure prea mult până o finalizez) și o să descriu aici ce și cum am făcut.  E bine, da? Atunci să-i dăm bătaie, zic!

De ce am nevoie?

1. Pânză topită. Știu că e greu de găsit, a dispărut de prin magazine, se găsea într-o vreme pe net sau poate aveți noroc cu vreo bunică păstrătoare ce-și deschide cufărul pentru voi :) Eu am in cuponel de inisor sau asa ceva, ramas de la o alta... cusatura

2. Ața de cusut: mouline, se găsește la mercerie. Vă recomand să luați unul de calitate și eventual înainte de a începe lucrul să lăsați un capăt de ață pentru câteva minute în apă. Dacă apa se coloreză, procurați-vă alt mouline. Eu n-am făcut asta și după prima spălare ia mea albă s-a făcut roz :(

3. Mătase, dacă modelul implică. Cea pe care o folosesc eu se găsește tot la mercerii sub formă de scul. Firul este format din mai multe fire ce se pot despărți. 

4. Ace. Unul obișnuit și altul mare. De ultimul avem nevoie pentru a băga șnurul pe tivul de la gât și de la mâneci.

Cum croim

Croiala iilor este foarte simplă, este lejeră, dreaptă pe talie, mânecile sunt  largi. Iile sunt versatile,  ia ce o port eu poate fi purtată și de fiica mea cea mică, ajustarea lățimii la umeri si a lungimii mânecilor se face prin șnurul de la gât și cel de la mănecă, ultimul nefiind obligatoriu.

Pentru piept și spate se croiesc două bucăți dreptunghiulare identice. Pentru lungime și lățime vă ghidați după o bluză mai lungă și mai largă pe care o purtați peste blugi spre exemplu. Trebuie să țineți cont că la tiv mai intră aproximativ câte 2 cm pe  toate laturile.

Pentru mâneci se croiesc de asemenea două dreptunghiuri identice. Mânecile trebuie să fie mai largi. 


Dimensiunile trebuie musai adaptate la dimensiunile fiecareia. Spre exemplu, pentru mine o lungime a pieptului/spatelui de 80 cm este mult prea mare, iar ca latime 50 cm este cam putin (mai intra si la tivuri) mie imi place putin mai larguta. 

Pentru ca tăietura să fie dreaptă se scoate un fir după ce s-au făcut măsurătorile pe cuponul de pânză. Mergem cu tăietura foarfecii după firul scos. Mai trebuie ținut cont ca lungimea fiecărei bucăți în parte, piept, spate, mânecă, să fie croită pe lungimea cuponului, altfel modelul cusut va apărea, în unele cazuri, turtit.

Eu mă voi folosi pentru piept și spate de două bucăți de material care mi-au rămas de la alt... proiect (că așa-mi place mie să-i zic), sunt deja tivite, deci voi croi doar mânecuțele.

După ce s-au tăiat bucățile de material se înseilează tivurile astfel: 

* se scoate câte un fir cam la 2 sau 3 cm de fiecare margine, in functie si de grosimea materialului. Materialul meu est gros deci am scos firul la 3 cm de margine. Pentru ca am pieptul deja tivit, ramas de la un alt proiect, atunci o sa am grija ca si tivurile de la spate si maneci sa aiba aceeasi latime. Voi puteti face tivurile mai inguste, mai delicate far nici foarte foarte inguste nu e bine sa fie, cel putin la gat, pentru ca trebuie sa intre cu lejeritate snurul.

 * se îndoaie marginile de două ori (se poate folosi fierul de călcat dar nu e obligatoriu)

Se înseilează marginile îndoite astfel încât să nu se acopere marcajul făcut prin firul tras. (Pe acolo vom coase faimoasele găurele :))

Aici trebuie avut grijă ca tivul din partea de sus a fiecărei bucăți, deci cea care vine la gât, să arate ca în poza de mai jos. Partea orizontală să vină peste cea verticală și nu invers. De ce e asta important? Pentru că pe acolo trebuie să intre snurul de la gât când încheiem.

Ca să concluzionăm: iisoara mea va lua naștere din 4 dreptunghiuri identice două câte două. Simplu, nu? :)

Sper că nu v-ați plictisit și nici n-ați obosit. Vă aștept și mâne să învățăm  să facem găurele. 

Spor în toate să aveți!

Îmi cos singură o IE - 00

M-am gândit mult zilele astea la cât de folositor ar fi să fac un tutorial complet despre cum se coase o ie de la A la Z.

Nu cred că v-am spus că am învățat să cos înainte de a învăța a scrie. Știu sigur că eram la grădiniță când am reușit să o conving pe mama să mă învețe să fac "găurele". Habar n-am dacă ăsta e termenul corect, sau doar un regionalism sau... altceva, știu că la mine acasă așa se chema tivul făcut manual. Mi-aduc aminte foarte bine, mama mi-a pus în mână chiar lucrul ei. După ce mi-a explicat ce trebuie să fac și a văzut că mă descurc m-a lăsat să termin eu rândul. După ce am cusut mai mult, am dat fuga la mamaia Maria să mă laud cu marea mea realizare. Așa a început pentru mine experiența aceasta a cusutului de ii, care a durat mulți ani. Apogeul l-am atins în vacanța dintre a șasea și a șaptea când am făcut o ie de la cap la coadă, ie pentru care mama mi-a dat mie toti banii. Ce fericire pe capul meu, erau primii bani munciți de mine! Cu ei mi-am luat un ghiozdan nou, primul meu ceas  și un pachet de gumă de mestecat Tutti Frutti. Cred că de toate m-am bucurat la fel de mult.

Experiența a durat până prin liceu. Aveam mult de învățat, nici tragere de inimă nu mai era, iile nu mai erau la modă, deci nu mai lucram cu drag. Dragul de lucru a reapărut abia după ce mama s-a stins, am ajuns la rândul meu mamă și am vrut să aibă și fetele mele ce am avut eu în copilărie.

Dar să lăsăm amintirile, iată cu ce propunere vin eu... Haideți să facem o şezătoare virtuală la care să învăţăm împreună să coasem o ie. Eu o să fac o ie de dimensiuni mai mici ca să nu dureze foarte mult finalizarea ei și o să fac tutoriale pentru fiecare etapă a procesului tehnologic. Postările legate de acest subiect vor avea titlul "Îmi cos singură o ie", însoțit de un număr sau o denumire, mai vedem, ca să se ajungă cât mai ușor la ele. Eu pun pe masă alături de o cafea aburindă (evident, tot virtuală), cunoștințele mele din acest domeniu. Se intră fără invitație, ținuta nu este obligatorie. Nu trebuie să lipseasă  însă acul, ața și dragul de lucrul manual. 

Ei, cum sună?

Creasta cocosului de la inimioară

Deci da, e musai să vă povestesc... Acum  câteva zile mă uitam la un film americănesc, nu ceva memorabil, cred că unul poliţist. La un moment dat mi-au atras atenţia două femei care dansau într-o mulţime de oameni, la o nuntă parcă. Am derulat imediat imaginile (ce bine că televizorul meu are facilitatea asta!) şi am făcut stop cadru de câteva ori ca să mă lămuresc. Femeile erau îmbrăcate în ii, se vedea foarte bine modelul uneia. Da, era ie cu motiv naţional românesc, şi nu mi-am mai încăput în piele de mândră ce-am fost, am recunoscut un model care-mi dăduse mie bătăi de cap în copilărie. Mi-a fost drag modelul ăsta, dar mai de la distanţă aşa, că era tare greu, cel puţin aşa mi se părea mie. După lupte seculare care au durat... ştiţi voi... am reuşit şi eu a-l coase. Dacă-mi aduc bine aminte parcă se numea "creasta cocoşului". Şi văzând ia din film n-am putut să nu mă întreb, ce şanse ar fi ca ia aceea să fi trecut prin mâinele mele şi ale mamei mele? (Ştiu sigur că o parte din iile pe care le-a făcut mama de-a lungul timpului au ajuns in afara tarii) Una la un miliard, dar se cheamă că există, nu? :) 

Astăzi am căutat caietul cu modele pe care l-a făcut mama special pentru mine "că ţi-o fi şi ţie de folos vreodată ". Bine că nu s-a luat după mine, copil prostuţ, când i-am zis că se chinuie degeaba, că mie n-o să-mi trebuiască niciodată, pentru că iile s-au demodat.

Am găsit caietul, dar pe lângă caiet am mai găsit ceva ce uitasem că am...

Într-o punguliţă, mototolit ca vai de lume, era un peticel de pânză topită, acela pe care mama cususe frânturi din unele modelele folosite mai frecvent. 

Şi pe peticuţ ce să vezi? "Creasta cocoşului" care-mi intrase mie la inimioară...

M-am gândit să vă arăt şi vouă...

IE - Tutorial creţ (burta vacii) nr. 02

Ieri v-am prezenta un tutorial despre cum se realizează creţul unei ii, varianta cea mai uşor de făcut (părerea mea), cu firul la exterior. Se cheamă că azi suntem un pic mai experimentate şi putem să ne ocupăm şi de varianta doi, cu firul pe dedesupt (ca in poza de mai sus).

In fotografia este o iişoară făcută de mama mea acum mai bine de 25 de ani, iişoară ce a fost purtată la maxim de o păpuşă :) şi două bebeluşe. Ce ziceţi, se ţine bine "bătrânica", nu?

Dar, să trecem la treabă... Am fotografiat fiecare pas pe care l-am făcut pentru realizarea unui mic eşantion de "burta vacii, varianta a doua. 

Tutorial "burta vacii" - varianta 02

Primul rând

Randul al doilea

Am realizat si un mic filmulet:

Tutorial IE  - creţ “burta vacii” variant 02

Prima variantă o gasiti aici: 

Tutorial burta vacii 01

Spor la încreţit !!!

Imi cos singură o ie - 00

M-am gândit mult zilele astea la cât de folositor ar fi să fac un tutorial complet despre cum se coase o ie de la A la Z.

Nu cred că v-am spus că am învățat să cos înainte de a învăța a scrie. Știu sigur că eram la grădiniță când am reușit să o conving pe mama să mă învețe să fac "găurele". Habar n-am dacă ăsta e termenul corect, sau doar un regionalism sau... altceva, știu că la mine acasă așa se chema tivul făcut manual. Mi-aduc aminte foarte bine, mama mi-a pus în mână chiar lucrul ei. După ce mi-a explicat ce trebuie să fac și a văzut că mă descurc m-a lăsat să termin eu rândul. După ce am cusut mai mult, am dat fuga la mamaia Maria să mă laud cu marea mea realizare. Așa a început pentru mine experiența aceasta a cusutului de ii, care a durat mulți ani. Apogeul l-am atins în vacanța dintre a șasea și a șaptea când am făcut o ie de la cap la coadă, ie pentru care mama mi-a dat mie toti banii. Ce fericire pe capul meu, erau primii bani munciți de mine! Cu ei mi-am luat un ghiozdan nou, primul meu ceas  și un pachet de gumă de mestecat Tutti Frutti. Cred că de toate m-am bucurat la fel de mult.

Dar să lăsăm vorba, iată propunera mea... Vă invit la  o şezătoare virtuală la care să învăţăm împreună să coasem o ie. O să fac o ie de dimensiuni mai mici ca să nu dureze foarte mult finalizarea ei și o să fac tutoriale pentru fiecare etapă a procesului tehnologic. Postările legate de acest subiect vor avea titlul "Îmi cos singură o ie", însoțit de un număr sau o denumire, mai vedem, ca să se ajungă cât mai ușor la ele.

Aceasta este invitația mea, pun pe masă alături de o cafea aburindă (evident, tot virtuală) cunoștințele mele din acest domeniu Se intră fără invitație, ținuta nu este obligatorie. Nu trebuie să lipseasă  însă acul, ața și dragul de lucrul manual. 

TUTORIAL IE - CREŢ (``BURTA VACII``) #1

Tutorial IE - burta vacii 01

Am promis un tutorial pentru ie, mai precis pentru creţul de la gât. Eu ştiu să-l fac pe acela cu denumirea mai amuzantă, respectiv "burta vacii".

Incepem cu acesta din poza de mai jos, care este cu firul pe deasupra, vizibil, este mai uşor de făcut şi mai uşor de explicat. (O să vă arăt şi varianta cu firul ascuns, dar toate la timpul lor :))  Pe acesta l-am făcut la o bluză gen ie şi am făcut fiecare rând cu o altă culoare.  Nu-i aşa că e vesel foc? 

Pentru tutorialul de azi am folosit un eşantion de pânză, tivit, cu şnur introdus prin tiv, exact ca la ie.

Primul rând

 Rândul al doilea

Rândul al treilea

Aceasta este prima parte a tutorialului, cusătura de pe eşantion nu este chiar uniformă, m-a deranjat foarte tare camera care stătea cumva între mine şi cusătură.  Este primul tutorial de genul acesta, sper sa fiţi indulgenţi. Am făcut şi un mini-filmuleţ, dar necesită ceva editări, o să-l postez mâine, pardon astăzi, la o oră mai decentă. 

Sper că imaginile sunt destul de explicite, dacă nu, sunt sigură că filmuleţul o să compenseze lipsurile, iar eu sunt aici dacă aveţi întrebări.

Spor la încreţit!

Am postat filmuleţul aici .

Miercurea fara cuvinte

Ce ne face nouă pomul fructifer? 

Fructe zemoase şi copiii fericiţi!

Bătrânica asta de poză participă la "Miercurea fără cuvinte" iniţiată de Carmen

Carmen

IE cu burta vacii

Dupa cele doua postari de anul trecut legate de ziua universala a iei romanesti si despre iile mele si ale fetelor mele, am primit cateva mesaje de la persoane interesate sa-si confectioneze singure o ie. Cele mai multe intrebari erau legate de cretul de la gat. Eu  stiu sa-l fac pe acesta, care se cheama "burta vacii" (Nu radeti, ca nu eu l-am denumit asa:))

Ieri am primit un mesaj de la Raluca si cu incuviintarea ei redau aici o parte din el.

"Draga Ina,

Blogul tau este o sursa de inspiratie si curaj pentru mine.

Dupa cateva saptamani de studiu si dupa ce mi-am luat inima in dinti, am inceput si eu sa imi lucrez o ie. Mi-am dorit mereu una, si am crezut ca merita sa incerc.
............................................................................................................

In acest moment am ajuns la final insa m-am blocat la partea de la gat. Am vazut pe blogul tau cusatura frumoasa de la gatul iisoarelor tale, asa numita "burta vacii", insa oricat am cautat si am intrebat, nimeni nu ma poate ajuta sa o finalizez. Din pacate in ziua de azi foarte putina lume mai coase...

Te rog mult, daca ai timp, ma poti ajuta cu cateva indicatii cu privire la modul in care se realizeaza aceasta cusatura?"

Raspunsul meu:

 Draga Raluca,

Sa vad ca cineva isi doreste nu numai sa poarte ie, ci sa o si coasa personal, pentru mine e un motiv de mare bucurie. Merg pe strada si-mi notez in minte cu cate femei imbracate in ie m-am intalnit, vin acasa si le spun alor mei: azi m-am intalnit cu trei ii! Toti se bucura. 

Intr-o zi in care purtam ia cusuta cu matase alba am intalnit o doamna pe strada cu o ie asemanatoare. Imi venea s-o imbratisez. Ne-am zambit si  aproape ne-am oprit din mers ca sa ne admiram frumusetile ce le purtam. Daca asta e efectul pe care-l are ia asupra femeilor atunci da, sa fie ii ! 

De mult am vrut sa fac un tutorial cu burta vacii pentru ca au mai fost cateva persoane interesate. Am amanat pentru ca experienta tutorialelor nu prea o am, dar mi-au promis fetele ca ma ajuta cu pozatul. Deci da, o sa postez pe blog, sper sa-mi vina inspiratia si sa-l realizez cat mai inteligibil cu putinta, ca sa fie de folos celor ce-l vor vedea.

Am redat aici acest "dialog" din doua motive: unu, sa nu uit ca am promis ca fac un tutorial (sa ma trageti de urechi daca intarzii  prea mult, dar sa stiti ca deja il pregatesc) si doi... sunt curioasa cam cata lume ar mai fi interesata de acest tutorial.

Noua mea vază veche

Prin toamna am facut o usoara curatenie în  beci, nu de alta dar la tara se facusera mere din belsug si tata nu mai voia sa ma creada ca, desi am beci, n-am unde sa pun si eu doua ladite cu mere. 

Asa ca ne-am suflecat manecile (mai mult jumatatea mea mai mare) si am inceput sa punem in saci toate sticlele de sticla care nu ne mai faceau trebuinta si borcanele fara filet, ca sa facem loc. Aproape toate au ajuns la tomberonul pe care scria "Sticla", uite-asa  ne-am amagit si noi ca am participat la marea actiune de reciclare.

Am zis aproape  toate pentru ca doua bucati le-am pastrat, un borcan de iaurt si o sticluta de Sana sau lapte batut, nu mai stiu ce cumparam pe vremuri in sticlutele alea potrivit de mari care aveau capac din staniol. Nu m-am indurat sa le arunc, prea-mi trezeau amintiri. Nu stiu daca placute sau neplacute, cred ca mai mult placute. Noi copii nu realizam ca nu e normal sa stai cu orele pe la cozi la lapte si apoi eu nici nu prea am stat, ca noi aveam "abonament" la tanti Mareta lu' Chitu, care avea vaca. Eu tot la vreo doua zile luam plasuca cu sticla goala si plecam la lapte, ma intorceam cu ea plina, nu inainte de a mai juca un sotron sau de a sari o coarda cu fetitele pe strada. Deci, copilaria mea a fost una normala, asa o vedeam eu atunci, nu vad de ce as vedea-o altfel acum.

Dar sa nu ne lungim cu vorba... La inceput n-am prea stiut eu ce-o sa fac cu cele doua "relicve" dar pana la urma mi-am luat inima-n dinti si le-am decorat, iata: 

Sa nu va mirati ca va arat doar  borcanelul (pardon, acum se cheama ca e o vaza), sticluta (vaza si ea la randul ei) am daruit-o unei prietene care s-a extaziat in fata ei inca din  vremea in  care nici nu capatase haina noua. Sper ca acum o iubeste si mai mult, asa cum si eu iubesc borcanelul asta. Pardon, vaza!

100% sigură

Pe dânsele n-am putut să vi le  arăt mai înainte, aş fi stricat surpriza. 

Le-am dăruit ieri unei bune prietene care şi-a serbat ziua de naştere şi  care e nnebunită după combinaţia verde cu albastru. Ca să le înveselesc am adăugat puţin crem. Sper că prietena mea a dormit (mai) bine azi-noapte pe noile ei perne :)

Deci da, ieri am fost la petrecere, cu tot familionul, mai puţin Maria care e plecată la un concurs la Sfântu Gheorghe împreună cu fiica sărbătoritei. Le-am simţit lipsa amândurora la petrecere (cel puţin noi mamele, că nu degeaba ni se spune "mame cloşcă"), ele erau animatoarele copiilor mici, ele veneau şi dădeau târcoale mesei înainte de a veni mâncarea, ele făceau naveta între grupul oamenilor mari şi grupul copiilor, că na, acuma sunt cam între două lumi...

Ei, dar deseară mi se întoarce Firicelul acasă şi abia aştept să-mi povestească de-a fir a păr cum au decurs dezbaterile, pe care le-a pierdut şi pe care le-a câştigat şi ce i-a adus nou această experienţă. Sunt o mamă cloşcă foarte mândră!!! Dar ştiţi asta deja...

Poza asta, de la concursul unde este Ma, mi-a venit pe mail, cu întrebarea dacă este fata mea aici. Ia să vedem... da, din profil parcă ar fi Ma, geaca seamănă cu a ei, dar geci din astea roz or fi cu sutele, geantă din asta neagră are şi ea, dar nasturii, nasturii de pe geantă? Ah, sunt nasturii din fimo făcuţi de mine, cusuţi pe geantă de mânuţele astea două! Deci, DA, e copilul meu 100% :))

Noutăţi si nu prea...

Ţara piere şi baba se piaptănă...  Sunt în criză de timp, e musai să termin nişte cadouri până mâine,  totusi eu m-am aşezat la calculator. Dar... lumea-mi bate obrazul, cică nu s-a mai auzit nimic de mine de o căruţă de vreme, am primit si mesaje de "amenintare" pe telefon: "vezi ca n-ai mai scris nimic de 19 zile", deci treaba e groasă, trebuie să iua măsuri :) Ce să zic, sunt măgulită că lumea-mi simte lipsa dar mă simt şi... under pressure, cum ar zice rusul, dacă lumea aşteaptă să scriu ceva atunci ar trebui să fie ceva interesant. Si uite aşa amân eu scrisul până mi se întâmpă ceva interesant, sau până fac ceva interesant...

Acuma o să vă spun ce s-a mai întamplat nou în cochilia mea, voi o să decideţi dacă-s lucruri interesante sau nu. M-a acaparat cu totul maşina asta de cusut! Toată ziua măsor, tai, prind în bolduri, cos, descos, şi în cele din urmă, ura, îmi iese ce mi-am propus. Asta şi pentru că îmi propun lucruri relativ simple. Săptămâna asta i-am dat de cap unei genţi/sacoşă cu două feţe, al cărei model l-am văzut într-un filmuleţ pe Youtube. Mai am foarte puţin de lucru la ea şi după aceea promit că o pozez şi o postez. De asemenea mi-am promis ca în fiecare săptămână să repar ceva prin casă. Nu l-a instalaţia electrică bineînţeles, că sunt "lemn" în domeniul ăsta, tot cu maşina de cusut, schimbat fermoarul la o geacă, la o geantă, scurtat/lungit nişte pantaloni, etc. Mă simt bine că pot astfel să lungesc viaţa unor lucruri care-mi sunt dragi, că da, am defectul ăsta, mă ataşez de lucruri (ex: am nişte adidaşi pe care  îi iubesc efectiv, şi-i iubesc de multă vreme, că dacă-i dau mâine unui cerşetor mi-i aruncă în cap. Bun, acu' că m-am făcut singură de râs, poate mă încumet să-i pun cu mânuţa mele la coşul de gunoi.)

Am reuşit să termin încă două feţe de pernă. Mie-mi plac culorile aprinse, cred că s-a văzut, cine mai are perne atât de turbate? La ăste ultimele două am zis să folosesc însă nişte culori mai pale. Mie-mi place ce a ieşit, dar se pare că lumea s-a obişnuit cu turbăţeniile mele că au fost şi exclamaţii de genul: "astea-s prea cuminţi". Acuma na, şi pernele ca şi oamenii, şi mai aşa, şi mai aşa...

Nu e o noutate că-mi petrec mult timp la bucătărie. Anul trecut erau în top brioşele şi fursecurile, acum le-am mai redus că necesită mult unt şi analizele recente a două personaje din această familie (cine ar putea fi?) au zis "mai uşurel cu grăsimile!" Da' nu ne-a luat prin surprindere, că nu e prima oară. Eu chiar înainte de a merge să ridic rezultatele analizelor am înfulecat două felii de pâine prăjită (neagră, cu seminţe, făcută de mine, miam-miam) cu unt, ştiam că vor fi ultimele :) Ah, da, şi uite încă o noutate, am înlocuit ouăle de găină cu ouăle de prepeliţă. Eu în glumă le zic bibilică fiindcă-mi vine mai uşor la limbă. Sunt foarte bune, dar nu ştiu de ce am o mică reţinere, adică ştiu, pe ambalaj scrie "a se spăla bine suprafeţele de lucru, ustensilele şi mâinile după contactul cu ouăle crude" şi mie mi s-a aprins un beculeţ. Adică ce poate fi aşa grav? Ştiu că e o prostie, dar e o prostie care mie-mi stă pe creier.

Noua mea pasiune culinară... COZONACUUUUL!!!! Nu ştiu ce-am păţit că nu mă topeam de dragul lui, acum l-aş mânca şi cu ciorbă. Nu nu-l mănânc cu ciorbă, dar cu cafeaua de dimineaţă e demenţial. 

Mi-ar plăcea să pot spune că eu l-am făcut de la cap la coadă pe acesta din poză, dar nu mă descurc încă singură, m-a ajutat soacra din dotare, dar mă fac eu mare....

Acuma urmează un subiect delicat, ştiu că multă lume va fi dezamăgită. De mulţi ani v-am obişnuit ca în perioada asta să vedeţi, unele dintre voi chiar să primiţi, mărţişoare confecţionate de mine. Anul acesta am "rupt" tradiţia, aşa cum s-a exprimat cineva, nu am mai confecţionat mărţişoare. Nu ştiu dacă ar trebui să găsesc o explicaţie, pur şi simplu nu m-am simţit inspirată. Sper să fiu iertată, să-mi vină inspiraţia până anul viitor şi-n primăvara următoare mărţişoarele mele să fie bine primite.

Vă urez mulţi ghiocei în glastră!!!

Miercurea fara cuvinte

Cica o reclama nu tre' sa-ti placa, tre' sa-ti atraga atentia. 
Asta sigur mi-a atras atentia... 

Miercurea fara cuvinte

Miercurea fara cuvinte

Pe aici nu se trece!

Miercurea fara cuvinte

Miercurea fara cuvinte

Ochi de copii

Miercurea fara cuvinte

Perne suriorici

Mi-am început anul cu piciorul pe pedală. Staţi liniştiţi, nu mai am mania vitezei, doar de doua ori am depăşit viteza legală şi de fiecare dată am reuşit să rup acul, acuma m-am lecuit! De maşina de cusut vorbeam, dacă cumva nu s-a înţeles... 

În ăste prime zile ale anului am reuşit să împătrăţesc trei perne. 

"Surorile" de mai jos sunt pentru, v-aţi prins, două surori :)

Cum îmi place

Cum îmi place mie cafeaua? 
Fierbinte si în doi!