05 aprilie 2011

Noul meu ceas desteptator

Ce-mi face mie ziua mai frumoasa? Sa va zic... Mi-am inlocuit, fara sa vreau, ceasul desteptator care urla ca nebunu' si ma facea sa ma trezesc direct in mijlocul camerei de nu stiam cum am ajuns acolo. Ceasul a murit... de batranete, sau el stie de ce. O vreme am stat fara ceas desteptator, ne trezea telefonul sau inertia. Asta pana intr-o zi cand m-am hotarat sa nu mai pun malai pe pervazul ferestrei de la bucatarie pentru ca incepuse sa devina periculos pentru vrabiutele care se strangeau cate 7, 8 la masa. Odata cu ele, de fapt inaintea lor, soseau cateva pisici din vecini care se asezau strategic si stateau nemiscate, ca niste statui, asteptand sa apara vrabiutele. Asta m-a necajit foarte tare pentru ca n-as fi vrut ca prietenele noastre sa ajunga hrana pentru pisici. Deja avea fiecare membru al familiei cate o preferata. Daca aveti impresia ca toate vrabiutele sunt la fel va inselati. Noi le-am privit indeaproape, (protejati de perdea ca altfel ar fi fugit, sunt asa niste sperioase...) si am vazut ca-s unele mai mari altele mai firave, si coloritul penelor difera destul de mult. A trebuit sa iau o hotarare, a fost destul de greu, dar am decis ca e periculos sa le atrag atat de aproape de pisici. Am fost foarte trista din cauza asta, dar peste vreo doua zile mi-a venit o alta idee. Bleaga de mine, ce mi-o fi trebuit atat de mult? Cine a zis ca trebuie sa pun malai pe pervazul de la bucatarie? Dar la fereastra dormitorului ce are? Dormitorul e la etaj si cum pisici zburatoare n-am vazut decat la desene animate, iaca solutia... Am pus malai la fereastra dormitorului si am asteptat. In prima zi au venit doar vreo doua, sunt foarte banuitoare asa de felul lor. Acum insa vin iarasi "in grup" si fac un zgomot care mie mi-e tare drag: toc-toc, toc-toc. Ei, uite asa ma trezesc eu in fiecare dimineata, cu toc-toc, toc-toc. Cum sa nu incepi dimineata cu un zambet?

17 comentarii:

  1. :)) La mine vin Pitigoii :)) si canta de la 8 dimineata...dar eu ma fac ca nu-i aud :))
    Pitigoii mei prefera doar semintele de floarea soarelui :)... sant mai pretentiosi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Hehe, deci tu erai :P Frumos, frumos :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Ninule, tu m-ai inspirat cu casuta ta pentru pasarele, pe care n-am ajuns sa o confectionez pentru ca nu prea aveam unde s-o agat. Am zis ca ar fi mai bine sa le pun malai direct pe pervaz si a mers, au venit gramada vrabiutele :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Of, Andreea,m-ai prins. Stiam eu ca treci din cand in cand pe aici, dar speram ca nu si azi :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Paaaai ... trec de cate ori scrii fie in ziua repectiva, fie la maxim 1-2 zile diferenta. Sunt abonata RSS si n-ai cum sa scapi :P

    RăspundețiȘtergere
  6. Asta da ceas desteptator!Nici nu-i trebuie baterie!Functioneaza cu...malai:).
    Poate devine o inventie!:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Uite ca la asta nu m-am gandit! Ceasul ecologic. Dar s-ar putea sa ma acuze cineva ca exploatez animalele si sa ma puna sa platesc vreo taxa la bugetul de stat. Asa ca... siiiiit!

    RăspundețiȘtergere
  8. dupa prima parte a articolului era cat pe ce sa-ti spun ca esti la parter si nu ai nici o sansa, dar inteleg ca esti la casa si esti o norocoasa ca ai dormitorul la etaj...

    RăspundețiȘtergere
  9. Da, asa e, sunt o norocoasa, si eu si vrabiutele, pentru ca n-au nevoie de lift ca sa ajunga din nou la mancare.

    RăspundețiȘtergere
  10. Si eu ma trezeam cu toc-toc acum vreo saptamana,era o ciocanitoare in parcul de peste drum,acum n-o mai aud,a stat o perioada si s-a mutat in vreun copac mai indepartat.
    Da' si eu mai arunc paine prin gradina si vin tot felul de pasarele,da' uneori vin si pescarusi,ii auzi cum falfaie,e ca-n filmul lui Hitchcock ;) (numa' ca aici vin doar cativa si nu mereu )-

    RăspundețiȘtergere
  11. Foarte interesanti pescarusii astia... eu credeam ca traiesc numai la mare sau oricum,langa o apa, ceva... I-am vazut insa si pe aici, aproape in mijlocul tarii. Am povestit unor amici si nici nu m-au crezut, dar eu stiu ce am vazut. Ma multumesc insa cu vrabiutele mele :)

    RăspundețiȘtergere
  12. da' eu stau la mare ;) la marea Baltica

    RăspundețiȘtergere
  13. Ah, frumos, frumos! La ce nori sunt acuma pe cer, daca incepe ploaia, intr-o ora pot sa spun si eu ca stau la... Marea Balticica :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Off topic: De ce nu incerci sa-ti vinzi produsele pe DaWanda, care-i platforma europeana pentru "crafteri" ? Consider ca ce faci tu ar avea mare succes, produsele tale sunt grozave(ma bucur ca m-ai "gasit")!!!

    RăspundețiȘtergere
  15. Dana, dupa ce o sa cuceresc piata romaneasca e posibil sa pornesc un "asediu" asupra celei europene.
    Multumesc de aprecieri!

    RăspundețiȘtergere
  16. La mine vin porumbeii. Ceva mai departe, în bradul din fața ferestrei sau în mesteacăn , sunt guguștiuci.
    La țară, vin coțofenele. La început, le-am fugărit, apoi, când am văzut că sunt și ele niște biete ființe , ca oricare altele, le-am lăsat să se instaleze în cel mai înalt ulm.
    Cred că în toate , pe lume asta, există o măsură.
    Să-ți trăiască vrăbiuțele!

    RăspundețiȘtergere
  17. Multumesc, sper sa-mi traiasca fiindca-mi fac ziua mai frumoasa (egoism curat, nu?)

    RăspundețiȘtergere