Dupa ce am terminat de povestit prietenei si lui Cornel intamplarea aceea din copilarie, in loc sa vad in ochii lor neincredere si sa aud, hai, lasa ca ti s-a parut, am vazut uimire. Si pentru ca eram pusa pe destainuiri, si din nou gasesc vinovat pentru asta paharul ala de vin despre care nici macar nu pot spune cu certitudine ca era pe masa, plin ori gol, am zis: stati ca mi s-a mai intamplat ceva ciudat. Adica inca o poveste asemanatoare? Nu, nu va speriati, n-am s-o mai iau asa de-a fir a par. Poate altadata... Important e ca am mai avut parte de o experienta similara, am mai avut parte de inca o "calatorie". De data asta nu m-am mai vazut eu pe mine ca si cand as fi iesit in afara trupului, am trait doar senzatia de plutire, in intuneric, printe mii de bile luminoase. Zburam intr-o stare de bine, printre mii de culori si ma ridicam... mi-e greu sa spun inspre ce... Luminile acelea semanau oarecum cu artificiile dar nu aveau nimic zgomotos, nimic care sa te sperie, nimic deranjant. Si cu siguranta nu visam.
Am terminat de povestit, in camera s-a lasat tacerea. Prietena mea, care din intamplare, adica ce stiu eu, intamplare sau nu, a terminat psihologia, deci se presupune ca a citit despre astfel de fenomene imi zice: vezi ca esti predispusa!
Oh, my god, la ce sunt predispusa? Dar nu am primit niciun raspuns. Decat daca intelege cineva ceva dintr-o spranceana ridicata si o inclinare a capului spre stanga. Eu n-am inteles nimic. Dar nici n-am insistat. Stiu eu cum e Adi, daca are chef sa spuna ceva spune, daca nu... nici cu ordinul parchetului...
Asa ca eu am ramas din ziua aceea cu o mare intrebare... De fapt cu doua, la ce sunt PREDISPUSA? Si ce cuvant sa folosesc eu acuma in loc de PROSTDISPUSA? Ca mie asa mi se pare corect, sa-mi avertizez copiii, in anumite zile, ca nu e cazul sa intinda coarda prea tare ca sunt prostdispusa. Dar acum nu mai pot sa fac asta pentru ca imediat imi rasare in minte: Oh, Doamne, dupa ce ca sunt prostdispusa mai sunt si predispusa. Si nici macar nu stiu la ce...
Am terminat de povestit, in camera s-a lasat tacerea. Prietena mea, care din intamplare, adica ce stiu eu, intamplare sau nu, a terminat psihologia, deci se presupune ca a citit despre astfel de fenomene imi zice: vezi ca esti predispusa!
Oh, my god, la ce sunt predispusa? Dar nu am primit niciun raspuns. Decat daca intelege cineva ceva dintr-o spranceana ridicata si o inclinare a capului spre stanga. Eu n-am inteles nimic. Dar nici n-am insistat. Stiu eu cum e Adi, daca are chef sa spuna ceva spune, daca nu... nici cu ordinul parchetului...
Asa ca eu am ramas din ziua aceea cu o mare intrebare... De fapt cu doua, la ce sunt PREDISPUSA? Si ce cuvant sa folosesc eu acuma in loc de PROSTDISPUSA? Ca mie asa mi se pare corect, sa-mi avertizez copiii, in anumite zile, ca nu e cazul sa intinda coarda prea tare ca sunt prostdispusa. Dar acum nu mai pot sa fac asta pentru ca imediat imi rasare in minte: Oh, Doamne, dupa ce ca sunt prostdispusa mai sunt si predispusa. Si nici macar nu stiu la ce...
Se spune pe buna dreptate, ca exista persoane care prin nastere dobindesc unele puteri extrasenzoriale, ele sint predispuse la unele experiente anormale datorita capacitatii lor de a percepe unele impulsuri din alte dimensiuni, am cunoscut pe cineva la spital care in timp ce a fost operat se vedea pe el de deasupra mesei de operatie, apoi a ajuns in salon si ne-a vazut ce facem, dupa ce a venit din sala de operatii si s-a trezit ne-a povestit si ne-a spus la fiecare ce faceam in acel moment, un baiat avusese vizitatori si i-a spus cu ce era imbracat... ne-a speriat pe toti, nu ne venea sa credem, iar cind a murit mama lui a stiut asta de la 400 km , a visat exact cum a fost, a dat telefon surorii lui si aceasta i-a confirmat. eu cred ca acesta e un dar, insa trebuie sa fie aprofundat pentru o mai buna cunoastere a lui, iar cine nu vrea asta trebuie sa se obisnuiasca ca e mai altfel..adica ...predispusa :)
RăspundețiȘtergere