Vineri dimineaţa când îi aşezam copilului fularul cel nou la gât, oarecum tragând de timp ca să admir mai bine ce făcusem (copil + eşarfă tricotată, na :)), văd un fir tras. La eşarfă, nu la copil. Fac imediat stânga-mprejur ca să... nu ştiu ce, că oricum nu aveam timp de nimic, copilul era şi îmbrăcat şi încălţat şi în întârziere. A mai avut timp însă să se admire un pic în oglindă şi să zică: "ooh, de când îmi doresc eu o eşarfă ca asta... E perfectă!" Eu n-am de lucru şi o contrazic, nu e perfectă, uite, are un fir tras, ar trebui să caut ceva repede ca să o repar. Răspunsul a fost: "Pff, auzi, are un fir tras... Aşa e şi viaţa, las-o aşa că e perfectă!
Pe mine m-a umflat râsul. Bineînţeles că aşa e şi viaţa, hai fugi la şcoală! :))
Un raspuns intelept!
RăspundețiȘtergereE un pic trist ca stie deja ca viata nu e fara defect. Oricum nu era un secret, nu?
ȘtergereAsa imperfecta cum e viata ii frumoasa. Asa si esarfa ta... e frumoasa si e perfecta in ochii copilului. ;) Copilul e grozav!
RăspundețiȘtergereAsa a zis si Ioana: "eu o port si daca mie mi se pare perfecta inseamna ca e perfecta" Pai ce sa mai zici? Bine, am reparat ce era de reparat cand s-a intors de la scoala, fara sa vada ea. Acum e si mai perfecta :))
ȘtergereCe fata desteapta, e perfecta pentru ea:). Ti au iesit suuuper:)
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Anca! :)
Ștergeredesteapta fata mai ai! E perfecta asa! (fata, esarfa) :)
RăspundețiȘtergereCam așa zice lumea, ca am fete destepte. Eu nu comentez, sa nu aud după aia că mă dau mare... ☺
ȘtergereO combinatie superba de culori! Si poza la fel!
RăspundețiȘtergereInt-adevar firul este foarte simpatic, l-am lucrat cu drag. Chiar acum lucrez o esarfa tot cu firul asta, dar pentru mine. Sper ☺
Ștergere