Cine a spus ca socoteala din targ nu se potriveste cu cea de-acasa, a fost un om "luminat", sau cel putin, cu multa experienta de viata.
Am avut pana acum doua saptamani de "evadare", in locuri diferite. Nu chiar un concediu in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca am plecat doar eu cu fetele.
E interesanta vara asta, e diferita de ultimele 3, cand totul era planificat de prin primavara. Stiam exact unde, cu cine, pe ce perioada plecam. Anul asta, planul nostru de vacanta e... ca nu avem niciun plan. Si totusi, nu stam in casa...
Cum spuneam, am fost plecata. Prima iesire a venit pe neasteptate. Am aflat dimineata ca seara plecam. Nu mi-am luat la mine cine stie ce lucruri. N-am putut insa sa plec fara un pachet de lut, cateva pensule si cateva tuburi de vopsea. Ma gandeam ca, poate, nici n-am sa scot toate astea de prin genti, ca doar na, mergeam sa ma relaxez, dar nici nu puteam risca. (Am mai facut eu asta si am regretat dupa aceea fiecare minutel pe care l-am irosit). Stiam si ca o sa stau intr-o casa plina de copii, iar eu sunt pretentioasa rau cand lucrez, am nevoie de liniste, as putea spune chiar de singuratate ca sa pot sa ma desfasor. De data asta nu m-am recunoscut, am avut mare spor la rotunjit margele, cu toti cei cinci copii (toate fetite) care roiau in jurul meu. Chiar mi-a facut mare placere sa ma joc impreuna cu ele. Si in joaca noastra, fiecare si-a modelat si pictat cate o perche de cercei si un medalion din lut. Iar eu, m-am intors acasa cu o cutie mare plina cu margele gata rotunjite si uscate. Partea asta mi-a placut cel mai mult.
Buuun, dupa iesirea asta a mai urmat una. Tot eu cu Maria si Ioana, cateva zile la mine acasa, adica la casa in care am copilarit. Eeei, de data asta nu vedeam ce m-ar fi putut impiedicat sa lucrez dupa pofta inimii mele, la umbra, aer curat, liniste, la masa mea de sub bolta de vita de vie, departe de zgomotul masinilor... In consecinta mi-am luat tot ce se putea lua, lut, margele deja rotunjite, margele gata pictate care asteapta doar sa fie insirate, panglici, snururi din piele, foarfeci, vopsele, pensule, bentite, tul si... 5 (cinci !!!!!!) tricouri.
Ce am reusit sa termin? Mai nimic. Doua tricouri. Si asta pentru ca era musai sa ma intorc cel putin cu un tricou gata, (il facem azi cadou!) Pentru al doilea, am facut o mica greva. Am anuntat pe toata lumea ca nu mai fac ABSOLUT NIMIC pana nu fac si pentru mine ceva, adica sa mai pictez un tricou.
Concluzia: chestia aia cu socoteala din targ si cea de-acasa... se verifica 100%!
Am avut pana acum doua saptamani de "evadare", in locuri diferite. Nu chiar un concediu in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca am plecat doar eu cu fetele.
E interesanta vara asta, e diferita de ultimele 3, cand totul era planificat de prin primavara. Stiam exact unde, cu cine, pe ce perioada plecam. Anul asta, planul nostru de vacanta e... ca nu avem niciun plan. Si totusi, nu stam in casa...
Cum spuneam, am fost plecata. Prima iesire a venit pe neasteptate. Am aflat dimineata ca seara plecam. Nu mi-am luat la mine cine stie ce lucruri. N-am putut insa sa plec fara un pachet de lut, cateva pensule si cateva tuburi de vopsea. Ma gandeam ca, poate, nici n-am sa scot toate astea de prin genti, ca doar na, mergeam sa ma relaxez, dar nici nu puteam risca. (Am mai facut eu asta si am regretat dupa aceea fiecare minutel pe care l-am irosit). Stiam si ca o sa stau intr-o casa plina de copii, iar eu sunt pretentioasa rau cand lucrez, am nevoie de liniste, as putea spune chiar de singuratate ca sa pot sa ma desfasor. De data asta nu m-am recunoscut, am avut mare spor la rotunjit margele, cu toti cei cinci copii (toate fetite) care roiau in jurul meu. Chiar mi-a facut mare placere sa ma joc impreuna cu ele. Si in joaca noastra, fiecare si-a modelat si pictat cate o perche de cercei si un medalion din lut. Iar eu, m-am intors acasa cu o cutie mare plina cu margele gata rotunjite si uscate. Partea asta mi-a placut cel mai mult.
Buuun, dupa iesirea asta a mai urmat una. Tot eu cu Maria si Ioana, cateva zile la mine acasa, adica la casa in care am copilarit. Eeei, de data asta nu vedeam ce m-ar fi putut impiedicat sa lucrez dupa pofta inimii mele, la umbra, aer curat, liniste, la masa mea de sub bolta de vita de vie, departe de zgomotul masinilor... In consecinta mi-am luat tot ce se putea lua, lut, margele deja rotunjite, margele gata pictate care asteapta doar sa fie insirate, panglici, snururi din piele, foarfeci, vopsele, pensule, bentite, tul si... 5 (cinci !!!!!!) tricouri.
Ce am reusit sa termin? Mai nimic. Doua tricouri. Si asta pentru ca era musai sa ma intorc cel putin cu un tricou gata, (il facem azi cadou!) Pentru al doilea, am facut o mica greva. Am anuntat pe toata lumea ca nu mai fac ABSOLUT NIMIC pana nu fac si pentru mine ceva, adica sa mai pictez un tricou.
Concluzia: chestia aia cu socoteala din targ si cea de-acasa... se verifica 100%!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu