29 martie 2014

Mesajul din sticla

Daca m-ar inteba cineva ce as lua cu mine pe o insula pustie as spune fara sa stau pe ganduri: familia si prietenii. Nu stiu cum as putea trai fara ei. 
Eu, recunosc, am o mare "calitate", sunt mai sensibila decat permite legea :) , orice rautate sau nedreptate ma face sa ma ascund in cochilia mea. Aici intra ei in actiune, prietenii, rudele, care, mai cu frumosul, mai de urechi, ma scot de acolo si eu le sunt recunoascatoare pentru asta! Dragilor, va multumesc ca existati!

Celorlalti, cei cu "impunsaturile", nu le spun decat atat: hai sa pastram acul intre degete si nu in varful limbii!

7 comentarii:

  1. Te îmbratisez! Ai dreptate, am avut si eu de-a face acum doua saptamani cu un rautacios anonim si stiu cum e..... parca nu ar fi destul loc pentru toata lumea pe acest www....
    Weekend minunat Ina draga!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc, Minnie! Am vrut doar sa punctez ca sa pot sa merg mai departe.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce frumos si bine ai spus-o! Bravo! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. dar ce s-a intamplat? ce-am pierdut?

    RăspundețiȘtergere
  5. N-ai pierdut nimic, Cristina. Un fleac care nci nu merita sa-mi pierd vremea povestindu-l... :)

    RăspundețiȘtergere
  6. O, sa nu cumva sa "te bagi in cochilie"! Pe noi cui ne lasi? :x

    RăspundețiȘtergere
  7. Oh, nu, nici vorba... Acum bibilesc la incheiatul manecutelor, stati pe-aproape!

    RăspundețiȘtergere