Ţara piere şi baba se piaptănă... Sunt în criză de timp, e musai să termin nişte cadouri până mâine, totusi eu m-am aşezat la calculator. Dar... lumea-mi bate obrazul, cică nu s-a mai auzit nimic de mine de o căruţă de vreme, am primit si mesaje de "amenintare" pe telefon: "vezi ca n-ai mai scris nimic de 19 zile", deci treaba e groasă, trebuie să iua măsuri :) Ce să zic, sunt măgulită că lumea-mi simte lipsa dar mă simt şi... under pressure, cum ar zice rusul, dacă lumea aşteaptă să scriu ceva atunci ar trebui să fie ceva interesant. Si uite aşa amân eu scrisul până mi se întâmpă ceva interesant, sau până fac ceva interesant...
Acuma o să vă spun ce s-a mai întamplat nou în cochilia mea, voi o să decideţi dacă-s lucruri interesante sau nu. M-a acaparat cu totul maşina asta de cusut! Toată ziua măsor, tai, prind în bolduri, cos, descos, şi în cele din urmă, ura, îmi iese ce mi-am propus. Asta şi pentru că îmi propun lucruri relativ simple. Săptămâna asta i-am dat de cap unei genţi/sacoşă cu două feţe, al cărei model l-am văzut într-un filmuleţ pe Youtube. Mai am foarte puţin de lucru la ea şi după aceea promit că o pozez şi o postez. De asemenea mi-am promis ca în fiecare săptămână să repar ceva prin casă. Nu l-a instalaţia electrică bineînţeles, că sunt "lemn" în domeniul ăsta, tot cu maşina de cusut, schimbat fermoarul la o geacă, la o geantă, scurtat/lungit nişte pantaloni, etc. Mă simt bine că pot astfel să lungesc viaţa unor lucruri care-mi sunt dragi, că da, am defectul ăsta, mă ataşez de lucruri (ex: am nişte adidaşi pe care îi iubesc efectiv, şi-i iubesc de multă vreme, că dacă-i dau mâine unui cerşetor mi-i aruncă în cap. Bun, acu' că m-am făcut singură de râs, poate mă încumet să-i pun cu mânuţa mele la coşul de gunoi.)
Am reuşit să termin încă două feţe de pernă. Mie-mi plac culorile aprinse, cred că s-a văzut, cine mai are perne atât de turbate? La ăste ultimele două am zis să folosesc însă nişte culori mai pale. Mie-mi place ce a ieşit, dar se pare că lumea s-a obişnuit cu turbăţeniile mele că au fost şi exclamaţii de genul: "astea-s prea cuminţi". Acuma na, şi pernele ca şi oamenii, şi mai aşa, şi mai aşa...
Nu e o noutate că-mi petrec mult timp la bucătărie. Anul trecut erau în top brioşele şi fursecurile, acum le-am mai redus că necesită mult unt şi analizele recente a două personaje din această familie (cine ar putea fi?) au zis "mai uşurel cu grăsimile!" Da' nu ne-a luat prin surprindere, că nu e prima oară. Eu chiar înainte de a merge să ridic rezultatele analizelor am înfulecat două felii de pâine prăjită (neagră, cu seminţe, făcută de mine, miam-miam) cu unt, ştiam că vor fi ultimele :) Ah, da, şi uite încă o noutate, am înlocuit ouăle de găină cu ouăle de prepeliţă. Eu în glumă le zic bibilică fiindcă-mi vine mai uşor la limbă. Sunt foarte bune, dar nu ştiu de ce am o mică reţinere, adică ştiu, pe ambalaj scrie "a se spăla bine suprafeţele de lucru, ustensilele şi mâinile după contactul cu ouăle crude" şi mie mi s-a aprins un beculeţ. Adică ce poate fi aşa grav? Ştiu că e o prostie, dar e o prostie care mie-mi stă pe creier.
Noua mea pasiune culinară... COZONACUUUUL!!!! Nu ştiu ce-am păţit că nu mă topeam de dragul lui, acum l-aş mânca şi cu ciorbă. Nu nu-l mănânc cu ciorbă, dar cu cafeaua de dimineaţă e demenţial.
Mi-ar plăcea să pot spune că eu l-am făcut de la cap la coadă pe acesta din poză, dar nu mă descurc încă singură, m-a ajutat soacra din dotare, dar mă fac eu mare....
Acuma urmează un subiect delicat, ştiu că multă lume va fi dezamăgită. De mulţi ani v-am obişnuit ca în perioada asta să vedeţi, unele dintre voi chiar să primiţi, mărţişoare confecţionate de mine. Anul acesta am "rupt" tradiţia, aşa cum s-a exprimat cineva, nu am mai confecţionat mărţişoare. Nu ştiu dacă ar trebui să găsesc o explicaţie, pur şi simplu nu m-am simţit inspirată. Sper să fiu iertată, să-mi vină inspiraţia până anul viitor şi-n primăvara următoare mărţişoarele mele să fie bine primite.
Vă urez mulţi ghiocei în glastră!!!
E iarna inca, nu e nici un pacat sa infuleci chestii mai consistente. Cozonacul arata bestial, n-am mai mancat de ceva timp... Eu sunt in faza tartei cu ovaz si seminte.
RăspundețiȘtergereDa, cozonacul chiar arata bestial, si la gust e... mortal. M-a intrebat azi soacra mea daca vreau sa mai facem cativa cozonacei asa in "coproductie". Da, da, da, vreau!!!
RăspundețiȘtergereMultumesc, Ghemuletule, pentru ghiocelul ce mi-ai trimis!
RăspundețiȘtergereAi gresit in mod fatal daca ai postat poza aia cu cozonacul... Acum va trebui, musai, sa mai faci unul sa gustam si noi...
RăspundețiȘtergere