09 ianuarie 2012

Chilly Willy

Vara trecuta, poate va mai amintiti, m-am ocupat intensiv de agricultura. Ar fi multe de zis despre experienta mea de nano-agricultoreasa (trebuie facut loc in dictionar pentru cuvantul asta!) dar e la timpul trecut... Poate o sa fiu  mai harnica anul asta, la scris ma refer, si sa va tin la curent in direct  cu experientele pe care sper sa le pot continua.
Ce voiam eu sa va zic e ca, vazand asa o vara si o toamna extrem de bogate m-am apucat de facut sucuri, bulioane, compoturi, gemuri, dulceturi, dar nu-mi era de ajuns, parca-mi parea rau de asa bunatati sa treaca pe langa mine. Ma gandeam la iarna exact ca furnicuta din fabula si stiam ca o sa-mi lipseasca toate fructele si legumele care au fost ast-vara de o rara bogatie. (O sa-mi ziceti ca s-au inventat supermarketurile unde gasesti absolut orice in stare proastata. Da? Dar de unde aduse? Si la ce pret? Dar gogosarul, unde gasesc eu gogosar iarna?) Am uitat sa va zic ca am cumparat niste pui de gaina pe care i-am dus lui tata la tara sa mi-i creasca, fara concentrate sau ce stiu eu ce chimicale pana in iarna cand urma sa-i taiem. Bine, bine, ii taiem dar nu-i putem manca pe toti odata. Ce sa facem, ce sa facem? Gata, stiu, ne cumparam congelator! D-ala maaaaare! Zis si facut. 
Ah, congelatorul asta e o poveste in sine, daca ma apuc de povestit iar nu temin azi. Incerc s-o scurtez. Dupa ce i-am facut capul mare sotului, eu vreau congelator, eu vreau congelator, bine ne luam, bine ne luam, hai sa cautam pe net si prin magazine. Dupa prospectiile de rigoare am gasit congelatorul ideal, a fost dragoste la prima vedere, am zis asta e, cand ni-l aduceti acasa? Luni. Luni, bravo, va astept! Se face luni, vine masina la poarta, se da jos nenea soferul si cu inca un tovaras, un ajutor ceva, descarca congelatorul, il aseaza in fata portii, ma intreaba daca vreau sa mi-l desigileze sa-l vad. Eu nu prea stiam daca vreau, aci in strada, zic totusi da. Il desface in mare viteza. Eu ma uit la el ca... la poarta noua. Nu era nimic in neregula si totusi ceva ma nemultumea, nu stiam exact ce, ah, ba da, soferul, avea o viteza si o incrancenare... stai bre ca nu suntem in razboi... Imi lasa hartiile, ma intreaba daca e in regula, zic ca da, si el in mare viteza se suie  in masina. Eu raman perplexa, cu congelatorul, dragostea mea, in poarta. Pai... stati asa, plecati? Ma lasati cu congelatorul in poarta? Soferul tot in mare viteza se da jos din masina. Rasuflu usurata, hai c-a glumit, a vrut sa ma sperie. Dar in loc sa puna mana pe congelator se repede ca un vultur la mine fluturandu-mi in fata niste hartii. Uitati aici scrie negru pe alb ca se livreaza marfa pana in usa blocului sau in fata curtii. Maaai... hai ca ma faci sa rad cu lacrimi. (Ras nervos adica!). Dar ce minte luminata a mai scornit si regula asta? Si de ce n-am fost si eu informata cand l-am platit ca tre' sa-mi angajez om care sa-mi duca si mie magaoaia (scuza-ma, dar m-am enervat) in casa?  L-am luat cu frumosul, l-am rugat sa-l mute el cu ajutorul lui macar o juma de metru cat sa mi-l bage in curte adica, de acolo vedeam eu cum faceam, macar ca-l acopeream cu o folie si asteptam pana venea Cornel. (Ajutorul lui, om mai de inteles, m-ar fi ajutat daca nu i-ar fi fost frica de sefu'.  Mi-a comunicat asta doar din priviri.) Nu domnule, mi-a mai fluturat o data hartiile pe sub nas mi-a zis buna ziua si s-a suit in masina, de data asta pe bune. Buna ziua, sunteti foarte amabil, am zis si eu. 
Las'ca n-oi muri, stau aci langa congelator pana la 6 cand vine Cornel, ce e mult? Doar vreo 6 ore si afara nu-s mai mult de 30 de grade. Eh, ma odihnesc si eu, as putea sa-mi aduc un scaun din casa, mai vad si eu lumea... mai vad si eu ce se poarta vara asta... Incepusem sa ma intreb cam de cate ori o fi mai greu congelatorul decat mine. Am incercat mai multe metode de a-l clinti, singura care a dat rezultate a fost topaiala de pe un picior pe altul, nu stiu cum altfel sa zic. Adica-l inclinam un pica spre mine, dar nu prea mult ca nu vroiam sa ajung la ierbar (ca o panseluta ce sunt), si-l faceam sa paseasca 5 centimetri cu piciorul stang din fata sa zicem, presupunand ca dumnealui are 4 picioare. Dupa aia il mai inclinam un pica spre mine astfel incat sa paseasca alti 5 centi dar cu piciorul drept din fata.  Bleah, prea complicat de povestit cum l-am bagat in curte, v-ati prins voi, cu miscari din 5 in 5 centimetri. Dar stiti cat de fericita am fost cand l-am vazut in curte? Oaaaau!!!
Ce s-o mai  lungesc, am uitat toate peripetiile cand am vazut cat de bucuroase au fost fetele ca ne-am luat congelator. Nu mai stiu care din ele a zis: trebuie sa-i dam un nume. Pai ce face el? Ingheata. Atunci ce nume mai bun decat Chilly Willy? Si asa a ramas.
Ieri  am facut o super-ober-salata de fructe, cu fructe proaspete bineinteles dar si cu ce am scos eu de la Chilly Willy, pentru ca am un intreg sertar cu fructe. Capsuni, zmeura, dude (!!!), mure, piersici, visine, cirese, piersici, pepene (taiat cubulete, s-a pastrat de minune!) Si multe dintre ele sunt  marca inregistrata cum zice Firicica, adica ori de la noi din curte, ori doar culese cu manutele noastre...
Sper ca si anul acesta sa fie la fel de bogat in fructe, legume si alte cele si sa-i umplu buzunare lui Chily Willy cu toate bunatatile pamantului pentru iarna viitoare. Doamne-ajuta!

10 comentarii:

  1. Vai ce peripetii (dar cum le povestesti tu pe mine ma duc cu gandul la desene animate si par asa de amuzante;p)!! sa va bucurati de Chilly si sa aveti mereu cu ce bunatati sa il umpleti!!
    cu drag,
    rux

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi te-am si imaginat... Acum, sigur, pare amuzant..
    Nu l-am vazut si eu pe Chilly Willy. Sunt chiar curioasa. (Corina)

    RăspundețiȘtergere
  3. M-a amuzat teribil cum ai povestit, desi numai amuzant n-a prea fost! Ce noroc ca poti face haz de necaz! Eu la livrari din astea sunt mereu "atenta" sa-i las ceva soferului ca sa ma ajute sa ma vad cu marfa in casa, ca altfel zic ei ca datoria e sa-l descarce la adresa din factura si "La revedere!". Sa-l stapaniti sanatosi pe Chilly Willy!

    RăspundețiȘtergere
  4. Hai mai Cori, nu ti l-am prezentat eu pe Chilly Willy? Eu stiu ca m-am laudat cu ele la toata lumea. Inseamna ca n-ai dat pe la mine in perioada aia cand era o noutate la mine in casa. Ah, mi-aduc aminte, l-am cumparat exact cand erati voi in excursie.

    RăspundețiȘtergere
  5. Alina, eu de cand l-am vazut pe sofer mi-am zis: ce-are asta de e asa catranit? El de fapt imi transmitea un mesaj cu intreg corpul lui si eu nu-l intelegeam deloc. Abia acuma imi dau seama, zicea: sa nu indraznesti, cand ti-oi spune ca te las cu congelatorul in fata portii, sa ma rogi sa ti-l bag inauntru, ca nu ti-l bag! Clar?
    Multumesc de urari!

    RăspundețiȘtergere
  6. E bun un Chilly willy la casa omului,chiar daca-i livrat numai pana la poarta.:)
    Faina poveste!
    Cat despre cat e de util...si eu ma tot minunez de bunataturile numai bune de pus in oala.
    Atunci prima mea urare din acest an sa fie:
    SA DEA DUMNEZEU CA SI ANUL ACESTA CHILLY WILLY SA FIE DOLDORA DE PROSPETIMI!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai un dar de-a prezenta situatiile negative astfel in cat nu stii daca sa razi sau sa plangi!
    Spor la gradinarit si consevarit in continuare!Chiar se merita.

    RăspundețiȘtergere
  8. Angi, nu-i asa ca e foarte util? Credeam ca sunt eu dusa cu pluta de-l iubesc asa de tare pe Chily Willy... Multam de urari, sa fie pentru toata lumea!

    RăspundețiȘtergere
  9. Miki, sa stii ca se merita sa te ocupi de gradinarit si conservarit. Tu poate stii mai bine, poate ai vreo gradina mai mare care sa te ajute sa-ti faci treaba cum trebuie, dar cand ai doar cativa metri patrati si acolo produci ceva, oricat de putin... satisfactia este invers proportionala cu dimensiunea "ogorului". Spor si tie... la tot ce faci!

    RăspundețiȘtergere